Leziunile acute mai frecvent intilnite sint :
Perforatia veziculei biliare. Infectia continutului vezicular se poate face pe cale arteriala, portala sau de la leziuni inflamatorii din vecinatate (ulcer duodenal, periduodenite, pericolite ele.).
Au fost individualizati in continutul vezicular purulent sau biliopuru- lent bacilul tific sau paratific A si B. In unele tari, perforatia tifica a veziculei biliare ajunge, indeosebi la copii, ia peste 50%.
Interventia chirurgicala este conditionata de leziunea perforativa si consta in eolecistectomie. Unii autori recomanda colecistectomia si in eolecistitele cronice la copii, la care banuim ca ar constitui un rezervor pentru bacilul tific sau alti germeni patogeni, care ar putea explica o serie de tulburari intestinale acute sau cronice.
Coleperitoneul fara perforatie. Este o complicatie rara a unor leziuni veziculare cronice care nu pot fi individualizate decit printr-un studiu anatomo-patologic foarte atent. Anatomia patologica poate pune; in evidenta zone microscopice de necroza, leziuni inflamatorii difuze care pot explica trecerea sau transsudarea bilei in peritoneu. Cantitatea de lichid biliar prezent in peritoneu poate fi foarte mare, alterind rapid starea generala a bolnavului. Leucopenia de debut, constatata de multi autori si analizata amplu in lucrarea lui M. Wosnesenscki, este caracteristica.
Afectiunea impune interventia chirurgicala de urgenta : colecistectomia urmata de drenaj peritoneal. Drenajul peritoneal cu lasarea pe loc a colecistului, fara c.alculi si de aspect macroscopic aparent normal,.poate sa fie urmat de continuarea deperditiei biliare (I. Fagarasanu, D, Bur- lui 1959),
Colecistita acuta cu plastron. A existat multi ani tendinta ca in cazul unei colecistopatii nelitiazice, complicata de un proces acut si de peri- coiecistita (plastron perieolecistitic), sa se persevereze in rezolvarea cazului printr-un tratament conservator, folosindu-se pe scara larga si intensiva antibioterapia. S-a putut observa insa ca vindecarea procesului acut nu pune la adapost bolnavul de prezenta unei infectii cronice la nivelul continutului vezicular sau la nivelul peretelui. De multe ori, leziunile pericolecistice au cuprins in evolutia lor si organele vecine, iar pe cale limfatica s-au instalat, in timp, leziuni de perihepatita cronica, peri- coledocita, angiocolita, peripancreatita si chiar pancreatita cronica. De aceea, colecistita acuta cu plastron beneficiaza de interventia chirurgicala colecistectomie -- dupa o pregatire prealabila de 5-10 zile, care rezolva in mare parte procesul inflamator perivezicular. (N. Hor- tolomei, Th. Burghele, I. Fagarasanu si D. Burlui, Mallet-Guy).
Interventia executata tardiv poate fi urmata de sechele dupa colecistectomie, care reprezinta, de fapt, expresia clinica a suferintelor organelor din vecinatatea colecistului.
Piocolecistul, flegmonul parietal al colecistului si gangrena veziculei biliare reprezinta complicatii acute ale unei colecistopatii nelitiazice, determinate de infectii sau tromboze ale arterei cistice cu leziuni parcelare sau difuze la nivelul peretelui vezicular. Colecistectomia reprezinta operatia de electie.
Volvulusul veziculei biliare. El este posibil numai in prezenta unui megacolecist suficient de lung, care sa permita rasucirea veziculei biliare. Sint citate cazuri de gangrena veziculara prin volvulus datorita gravelor tulburari circulatorii produse prin volvularea partiala sau totala a veziculei biliare. Laparotomia precizeaza diagnosticul iar colecistectomia este obligatorie. Simpla visceroliza cu devolvularea colecistului nu este urmata de rezultate bune in timp.



