Costumul feminin - transformare mai putin radicala decat cel masculin

 Din momentul in care matasea artificiala a inceput sa concureze matasea naturala, multe grupuri financiare puternice s-au aratat interesate de noile descoperiri in domeniu. Fibra textila numita rayon*, pe baza de viscoza, a progresat in mod spectaculos: in 1957 productia de rayon o egala aproape pe cea de lana, in timp ce la Lyon matasea naturala nu mai constituia decat o treime din productia de textile.  Rochia-camasa de muselina alba corespundea unui nou gust, iar hainele masculine renuntau la broderii, ele fiind acum din matase uni, in culori fine: roz, albastru, gri, galben sau verde pal. La inceputul secolului al XlX-lea, hainele ajustate pe corp erau confectionate din tesaturi subtiri, usoare, avand mici decoratiuni imprimate. Muselina alba si inul alb, ornate cu broderii tot albe, compuneau toalete mereu proaspete, purtate sub salul de casmir. Pelerina a fost purtata de toate clasele sociale, timp de peste un secol; difereau doar materialele care depindeau de resursele fiecaruia. in schimb femeile purtau o altfel de pelerina cu gluga: deschisa pe piept si intotdeauna in acelasi fel, fara fantezii. Costumul feminin pare a fi suferit o transformare mai putin radicala decat cel masculin, caci el si-a pastrat trasatura dominanta: rochia lunga, purtata de secole.  Iar minijupa, desi propusa de stilisti, n-a triumfat decat atunci cand Andre Courreges i-a dat un stil, in 1965. Hainele de piele, culorile tipatoare, sortul, cizmele purtate la toate orele zilei si in toate anotimpurile, minijupa, mantoul maxi, bluzoanele si blugii sunt mode lansate de pret-a-porter, a caror istorie ar fi greu de povestit. Doar foarte putine idei de moda sunt adoptate de un numar suficient de femei pentru a li se conferi notorietate.

In lumea parfumurilor este celebru scandalul declansat de Champagne, noul parfum al Casei Yves Saint Laurent, dupa Opium si Paris. Flaconul reproduce binecunoscutul dop al sticlei de sampanie. Potrivit reglementarilor in vigoare, cuvantul champagne nu poate fi folosit pe eticheta unor produse fara acordul producatorilor de sampanie. Astfel ca acestia l-au acuzat pe Saint Laurent de „parazitism publicitar".  De atunci au mai persistat doar diferente de calitate intre hainele diverselor clase sociale, formele ramanand asemanatoare. Clasa muncitoare si-a modelat costumul dupa acela al burgheziei. Si, daca pentru barbati erau la moda palariile, ele deveneau ceva obisnuit si pentru muncitori.

Servitoarele erau imbracate intotdeauna in negru, avand si un sort alb a carui forma a variat in cursul secolului al XlX-lea, si purtau o boneta simpla sau o bucata de panza alba prinsa cu ace; purtau adesea si rochiile mai uzate ale stapanei. Doicile purtau la inceput costumul provinciei lor, caci cel mai adesea ele erau taranci, iar dupa 1870 aveau deja haine tipice: un sort, o manta si o boneta cu panglici.   Acest postulat nu e propriu Orientului: si astazi, in societatile occidentale, imaginea intelectualei e asociata unei femei desexualizate". Si, daca ne gandim ca pentru a nu fi considerate simple obiecte de placere, multe femei refuza sa se machieze sau sa poarte bijuterii, parca am fi inclinati sa-i dam dreptate.Indiferent de postulatul dupa care femeile trebuie sa se ascunda pentru a nu-1 tulbura pe barbat, nu trebuie ignorate mizele politice ale voalului. Text de pe siteul http://modanoua.yolasite.com/